Cele mai comune mituri despre antibiotice și adevărul din spatele lor

Antibioticele sunt unele dintre cele mai importante descoperiri medicale din istorie, contribuind semnificativ la creșterea speranței de viață și la combaterea infecțiilor bacteriene. Cu toate acestea, în jurul acestora s-au format numeroase mituri, alimentate de dezinformare sau de utilizarea incorectă a medicamentelor. Vom analiza cele mai frecvente mituri despre antibiotice și vom explica adevărul din spatele acestora.

Mitul 1: Antibioticele vindecă orice infecție

Adevărul: Antibioticele sunt eficiente doar împotriva infecțiilor cauzate de bacterii, nu și împotriva virusurilor.

Unul dintre cele mai răspândite mituri este ideea că antibioticele pot trata orice fel de infecție, inclusiv cele virale, cum ar fi gripa, răceala sau COVID-19. În realitate, antibioticele funcționează doar împotriva bacteriilor, distrugându-le sau împiedicându-le să se înmulțească. Infecțiile cauzate de virusuri trebuie tratate diferit, cu antivirale sau prin măsuri de susținere a sistemului imunitar. Administrarea inutilă de antibiotice pentru boli virale poate duce la efecte adverse și la dezvoltarea rezistenței bacteriene.

Mitul 2: Dacă mă simt mai bine, pot opri tratamentul cu antibiotice

Adevărul: Oprirea prematură a tratamentului poate favoriza supraviețuirea și multiplicarea bacteriilor rezistente.

Mulți pacienți întrerup tratamentul antibiotic imediat ce simptomele se ameliorează, crezând că infecția a fost complet eliminată. Însă, chiar dacă te simți mai bine, bacteriile pot continua să fie prezente în organism. Dacă nu urmezi tratamentul complet conform indicațiilor medicului, există riscul ca bacteriile rămase să devină rezistente la antibioticul utilizat, făcând infecțiile viitoare mai greu de tratat.

Mitul 3: Antibioticele sunt inofensive și pot fi luate fără recomandarea medicului

Adevărul: Utilizarea necontrolată a antibioticelor poate duce la efecte adverse grave și la rezistența bacteriană.

Deși antibioticele sunt medicamente eficiente, ele nu sunt lipsite de riscuri. Administrarea lor fără prescripție medicală poate duce la reacții alergice, tulburări digestive, dezechilibrarea florei intestinale și, cel mai grav, la dezvoltarea rezistenței bacteriene. Utilizarea excesivă și incorectă a antibioticelor este una dintre principalele cauze ale apariției superbacteriilor, care nu mai răspund la tratamentele obișnuite.

Mitul 4: Antibioticele sunt necesare pentru orice febră și orice durere în gât

Adevărul: Multe infecții responsabile de febră și durere în gât sunt de origine virală și nu necesită antibiotice.

Febra și durerea în gât sunt simptome comune în infecțiile respiratorii, însă majoritatea acestora sunt cauzate de virusuri, nu de bacterii. De exemplu, răceala obișnuită și gripa sunt de origine virală și nu necesită tratament cu antibiotice. Totuși, în cazul unor infecții bacteriene, cum ar fi amigdalita streptococică, medicul poate recomanda un antibiotic adecvat. Diagnosticul corect este esențial, iar utilizarea abuzivă a antibioticelor pentru simptome banale contribuie la dezvoltarea bacteriilor rezistente.

Mitul 5: Este bine să păstrez antibiotice rămase pentru o viitoare utilizare

Adevărul: Fiecare infecție necesită un tratament personalizat, iar utilizarea antibioticelor rămase poate fi periculoasă.

Mulți oameni păstrează antibioticele nefolosite și le iau mai târziu, atunci când simt simptome similare. Această practică este riscantă deoarece fiecare infecție necesită un tratament specific, iar antibioticul ales anterior s-ar putea să nu fie potrivit pentru o nouă infecție. Mai mult decât atât, utilizarea necorespunzătoare a unui antibiotic poate contribui la selectarea bacteriilor rezistente.

Mitul 6: Antibioticele distrug doar bacteriile dăunătoare

Adevărul: Antibioticele afectează și bacteriile benefice, dezechilibrând flora intestinală și imunitatea.

În organism există bacterii benefice, cum ar fi cele din flora intestinală, care ajută la digestie și la menținerea imunității. Antibioticele nu fac diferența între bacteriile bune și cele dăunătoare, distrugându-le pe toate. Acest dezechilibru poate duce la probleme digestive, cum ar fi diareea, și poate slăbi sistemul imunitar. De aceea, este important să folosești antibiotice doar când sunt absolut necesare și, la recomandarea medicului, să iei și probiotice pentru refacerea florei intestinale.

Mitul 7: Pot lua antibiotice împreună cu alcool fără nicio problemă

Adevărul: Unele antibiotice interacționează periculos cu alcoolul, provocând reacții adverse severe.

Deși nu toate antibioticele interacționează cu alcoolul, unele combinații pot provoca efecte secundare grave, cum ar fi greață, amețeli, palpitații sau afectarea ficatului. De exemplu, metronidazolul și tinidazolul sunt antibiotice care nu trebuie administrate împreună cu alcool, deoarece pot provoca reacții severe asemănătoare intoxicației cu alcool. Pentru siguranța ta, este recomandat să eviți consumul de alcool pe durata tratamentului cu antibiotice.

Mitul 8: Antibioticele nu afectează contraceptivele orale

Adevărul: Unele antibiotice pot reduce eficiența contraceptivelor orale, crescând riscul unei sarcini neplanificate.

Deși majoritatea antibioticelor nu interferează semnificativ cu efectul pilulelor contraceptive, anumite clase, cum ar fi rifampicina și rifabutina, pot reduce eficacitatea acestora prin accelerarea metabolismului hepatic al hormonilor contraceptivi. Dacă urmezi un tratament antibiotic și folosești contraceptive orale, este bine să discuți cu medicul tău despre necesitatea unei metode suplimentare de protecție.

Mitul 9: Copiii trebuie să primească antibiotice pentru orice infecție respiratorie

Adevărul: Majoritatea infecțiilor respiratorii la copii sunt cauzate de virusuri și nu necesită antibiotice.

Părinții sunt adesea îngrijorați când copiii lor se confruntă cu febră, tuse sau secreții nazale, iar unii cer antibiotice chiar și atunci când nu sunt necesare. În realitate, majoritatea infecțiilor respiratorii la copii sunt virale și se vindecă de la sine cu tratament simptomatic. Antibioticele trebuie administrate doar în cazul în care medicul confirmă o infecție bacteriană, cum ar fi pneumonia bacteriană sau otita medie acută.